Datele de la Global Mind Project arată că bunăstarea mentală scade cu fiecare generație mai tânără. Astăzi, peste 50% dintre tinerii adulți cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani se confruntă cu suferință psihică. Această tendință, care este evidentă în întreaga lume, a creat o nevoie urgentă de a înțelege mai bine cauzele și predictorii suferinței mintale. Mai mult, este imperativ să încercăm să prevenim problemele înainte ca acestea să apară, nu numai din cauza presiunilor asupra resurselor de sănătate mintală, ci și pentru că a nu experimenta suferință mintală în primul rând este de departe preferabil decât a experimenta suferință, chiar dacă ai acces la un fel de tratament.
Când vine vorba de încercarea de a adopta o abordare preventivă a suferinței mintale, trebuie mai întâi să știm unde să prioritizăm. Aceasta înseamnă că trebuie să înțelegem modul în care diferiți predictori sociali – fie că este vorba de obiceiuri de viață sau experiențe de viață – influențează diferențiat bunăstarea mentală și care sunt cei mai importanți. Acest lucru ajută la ghidarea a ceea ce ar trebui să abordăm mai întâi și cum am putea face diferența în aceste statistici alarmante.
La Sapien Labs, am publicat recent o lucrare care începe să dezvăluie acest lucru. În acest studiu de cercetare, am lucrat pentru a înțelege modul în care diferiții factori ai stilului de viață și ai experienței de viață ne afectează bunăstarea mentală, precum și pentru a identifica care sunt mai importanți. Acest lucru ne ajută să spunem ce factori, dacă sunt abordați, ar putea sprijini strategiile preventive la nivel de populație și ar putea opri dezvoltarea stresului mental înainte ca aceasta să apară.
Cum am făcut asta?
În primul rând, să definim câțiva termeni importanți. În cercetare, un predictor este un factor care este utilizat pentru a evalua riscul unui anumit rezultat (în acest caz, starea de bunăstare mintală). Predictorii ne ajută să facem conexiuni între rezultate și cauzele lor. Adică, predictorii ne permit să analizăm în ce măsură sunteți expus riscului de suferință mintală pe baza prezenței unei anumite trăsături, experiențe sau obiceiuri. Când discutăm despre predictorii sociali sau contextuali, este important de reținut că acest lucru este în contrast cu predictorii medicali sau biologici mai convențional studiați pentru sănătatea mintală (cum ar fi predispoziția genetică). Predictorii sociali pot fi reduși la stilul de viață, experiența de viață și datele demografice, cum ar fi vârsta și sexul.
Din fericire, prin Global Mind Project, au fost colectate suficiente date atât despre suferința mintală, cât și despre contextul de viață al oamenilor pentru a începe să analizeze care predictori sociali sunt cei mai comuni în rândul persoanelor care se confruntă cu probleme de sănătate mintală.
Spre deosebire de studiile anterioare, Global Mind Project adoptă o abordare holistică a suferinței mintale. Nu izolează un singur predictor la un moment dat, ci înregistrează peste 120 de factori demografici și sociali și folosește învățarea automată pentru a determina influența lor relativă. Global Mind Project este, de asemenea, unic pentru că nu caută predictori ai unei anumite boli mintale, cum ar fi depresia sau anxietatea, ci mai degrabă stres general de sănătate mintală (măsurat de coeficientul de sănătate mintală). Una peste alta, toată lumea are un profil social și demografic, iar acest studiu ne permite să evaluăm care profiluri sunt cele mai susceptibile de a fi expuse riscului de suferință psihică. Cu această înțelegere, vom ști atât ce populații și profiluri să vizăm pentru intervenție, cât și ce măsuri preventive vor fi cele mai eficiente.
Deci, ce am găsit?
Când privim lucrurile dintr-o perspectivă generală, un lucru izbitor pe care l-am descoperit este că, pur și simplu analizând profilul social și demografic al oamenilor, am putut identifica cu succes 80% dintre persoanele care se luptă cu bunăstarea lor mintală și 85% dintre cei care se luptă grav (±15%).
Când ne uităm la ierarhia diferiților factori pe care i-am studiat, cei mai influenți predictori pentru suferința mintală au fost rareori socializarea în persoană și aproape niciodată somnul bun (care sunt ambii considerați factori de stil de viață). Următorii în ierarhia predictorilor au fost rareori exercițiile fizice, urmate de experimentarea unui număr mare de traume și adversități de-a lungul vieții (cum ar fi abuzul sexual și hărțuirea cibernetică) și, în cele din urmă, consumul de droguri (sedative și somnifere) și șomajul. Una peste alta, acest studiu a pus bazele pentru crearea unei ierarhii a predictorilor sociali ai bunăstării mintale.
Cu toate acestea, când te uiți mai adânc la date, apar mai multe întrebări. În timp ce traumele, adversitățile, somnul, exercițiile fizice, substanțele fizice și șomajul prezic starea de sănătate mintală cu o precizie de peste 90%, ele pot explica doar 67% din suferința mintală în rândul adulților tineri (cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani).
Această diferență demografică ne face să ne întrebăm ce explică lipsa de 20-30% din puterea predictivă în rândul Generației Z, dacă nu factorii descriși în studiu? Factorii cu cel mai mare potențial de a prezice suferința mintală în rândul generației Z sunt expunerea timpurie la smartphone-uri, alimente ultraprocesate și toxine din mediu. Tinerii sunt de obicei cei mai susceptibili la schimbări sociale mai mari în cultură și stil de viață deoarece, spre deosebire de adulți, sunt expuși la aceste schimbări în perioadele critice de dezvoltare. Persoanele din grupa de vârstă 18-24 de ani, de exemplu, au fost prima generație care a crescut complet într-un mediu cufundat în internet.
Ce ne spun aceste rezultate?
În primul rând, faptul că 80% dintre persoanele care se luptă cu bunăstarea lor mintală ar putea fi identificate prin caracteristicile lor demografice și sociale sugerează că bunăstarea noastră mentală este, în esență, o reflectare a experienței noastre de viață. Dacă ignorăm această concluzie, vom continua pe calea supramedicației și a „simptomelor care s-a dovedit a fi ineficientă”.
Dar dacă acceptăm această concluzie, ea pune bazele unei schimbări substanțiale atât individual, cât și social la nivel de cauză principală. Individual, anumite forme de suferință mentală (care sunt adesea diagnosticate ca depresie sau anxietate) pot fi abordate la rădăcini prin schimbări ale stilului de viață. Din punct de vedere social, o înțelegere a predictorilor demografici și sociali ai suferinței mintale ne permite să vizăm anumite populații sau factori de mediu pentru intervenție.
În general, aceste descoperiri nu numai că sugerează că criza noastră de sănătate mintală este cel mai bine abordată prin abordarea cauzelor profunde și a predictorilor sociali, dar și că relațiile noastre sociale și somnul sunt printre principalii factori ai rezultatelor bunăstării noastre mintale. Pe măsură ce Global Mind Project progresează și explorăm alți factori, cum ar fi consumul de alimente ultraprocesate și vârsta primei dețineri a unui smartphone, putem începe, de asemenea, să dezvăluim factorii neidentificați care provoacă în plus suferință mintală la adulții mai tineri.